Cefaleea sau durerea de cap reprezinta una din cele mai dese acuze ale pacientului care se adreseaza la medicul neurolog.
Migrena reprezinta a doua cea mai prevalenta afectiune neurologica din lume. In ciuda unei prevalente ridicate, continua sa fie si astazi subdiagnosticata sau de cele mai multe ori insuficient sau incorect tratata.
Impactul negativ al migrenei se reflecta in toate sferele vieții pacienților: in activitățile de zi cu zi, la locul de munca afecteaza abilitățile cognitive ducând uneori chiar la pierderea acestuia, și in relațiile sociale.
Este o cefalee primara ce se manifesta prin atacuri recurente de dureri de cap deseori destul de invalidante si dizabilitante, asociate cu greata si sau voma, foto-, fono- si kinesiofobie cu durata intre 4-72h. O durata mai mare de 72h reprezinta un status migrenos.
Cele 4 faze ale unei migrene sunt:
=>Faza de prodrom (durata pina la 3 zile) cu diverse simptome nespecifice ce anunta debutul unei migrene: cascat, oboseala, dureri cervicale sau nucale (deseori facandu-se confuzia de cefalee cervicogena), dificultati de concentrare, modificari de dispozitie ( iritabilitate, anxietate, depresie), dorinta de anumite alimente
=>Faza de Aura (<60 min, in medie 30 min) cu activarea progresiva a cortexului visual, senzitiv si ulterior motor, car se manifesta prin semen neurologice positive tranzitorii: tulburari viuzale ( palinopsii, vedere incetosata, snow ), sensitive(parestezii) si disfazice.
=>Faza de cefalee (4-72h) hemi-/holocraniana cu character pulsatil asociata cu fono-, fotofobie (deseori confdundandu-se cu cefaleea din hipertensiuna intracraniana)
=> Faza de postdrom ( pina la 25h) cu simptome similare fazei de prodrom si anume: dificultati de concentrare, atentie, oboseala, nervozitate etc.
Factorii declansatori ai migrenei: schimbarea vremii, menstruatia, stresul, odihna (‘’migrena de weekend”), privarea de somn dar si somnul prelungit, alcoolul ( in special vinul alb), anxietatea anticipatorie, foamea, deshidratarea, unele alimente precum ciocolata neagra, branzeturile etc
Factori de acalmie: somnul, spatiu intunecos si calm, sarcina, menopauza etc
Factorii de risc de tranzitie de la migrena episodica la cea cronica: depresia, anxietatea, sexul feminin, statutul socio-economic scazut, obezitatea, tulburarile de somn, sforaitul, excesul de cafea, administrarea frecventa de antalgice.
Pacientii necesita sa fie educati si informati despre terapiile medicamentose si non medicamentoase existente, despre timpul si doza corecta de administrare a medicamentelor pentru a tine sub control migrena si a avea o calitate mai buna a vietii .
Nu lasati ca durerea de cap sa-si faca de cap! Adresati-va medicului specialist neurolog pentru ajutor !
Dr. Svetlana Zaica – Medic specialist neurologie
