Stimularea Magnetică Transcraniană
Perspective clinice in neuromodularea creierului
🔆Dr Costea Simona Daniela, medic primar neurolog, Clinica Neurobrain Sibiu
Stimularea Magnetică Transcraniană reprezintă una dintre cele mai avansate metode de neuromodulare non-invazivă utilizate în practica medicală modernă. Această tehnică a fost dezvoltată în anii 1980 și s-a impus rapid în domeniul neurologiei și psihiatriei ca o opțiune terapeutică eficientă și sigură. Prin folosirea câmpurilor magnetice direcționate asupra unor regiuni specifice ale creierului, metoda permite reglarea activității neuronale fără a necesita intervenții chirurgicale sau anestezie. În ultimele două decenii, numărul studiilor clinice a crescut exponențial, confirmând eficiența acestei terapii în multiple afecțiuni.
✳️ Mecanism de acțiune
Principiul de funcționare al stimulării magnetice transcraniene constă în generarea de câmpuri magnetice pulsatile, transmise printr-o bobină plasată pe scalp, care induc curenți electrici de intensitate redusă în țesutul cerebral. Acești curenți pot crește (efect excitator) sau reduce (efect inhibitor) excitabilitatea neuronilor din zona țintită. Prin aplicarea repetată, se produc modificări ale conectivității neuronale și ale plasticității sinaptice, ce pot contribui la restabilirea echilibrului funcțional al rețelelor cerebrale implicate în reglarea emoțiilor, percepția durerii sau controlul motor.
✳️ Beneficii
Unul dintre principalele avantaje ale acestei metode este caracterul său non-invaziv, care elimină riscurile asociate intervențiilor chirurgicale sau tratamentelor ce necesită anestezie. Pacienții nu necesită perioadă de recuperare și își pot relua activitățile imediat după ședință. Profilul de siguranță este foarte favorabil, efectele adverse fiind rare și de intensitate redusă, cum ar fi disconfortul local la nivelul scalpului sau cefaleea tranzitorie. În plus, stimularea magnetică transcraniană permite o personalizare avansată a tratamentului: intensitatea, frecvența și poziția stimulării sunt adaptate fiecărui pacient, în funcție de afecțiune și răspunsul individual.
Metoda se integrează cu ușurință în planurile terapeutice complexe, putând fi asociată cu tratamentul farmacologic, psihoterapia sau programele de reabilitare. În unele cazuri, combinarea acestor abordări crește rata de răspuns clinic și favorizează remisiunea simptomelor.
✳️ Indicații clinice
Afecțiunile pentru care există dovezi clinice privind beneficiile acestei terapii, includ recuperarea funcțiilor motorii și de limbaj după accident vascular cerebral ischemic, spasticitatea severa post AVC, tinitusul, boala Parkinson , migrena și durerea cronică neuropată la nivelul col vertebrale si a nervilor periferici, depresia severa, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările de anxietate și stresul post-traumatic. De asemenea, cercetările recente explorează potențialul metodei în reducerea comportamentului adictiv și prevenirea recăderilor în dependențe. Indicația cu cel mai solid suport științific este tulburarea depresivă majoră rezistentă la tratament. În acest context, stimularea repetată a cortexului prefrontal dorsolateral stâng la frecvențe înalte a demonstrat, în multiple studii multicentrice, o reducere semnificativă a simptomatologiei.
✳️ Desfășurarea terapiei
Procesul terapeutic începe cu o evaluare clinică detaliată pentru stabilirea eligibilității pacientului și excluderea contraindicațiilor (implanturi metalice craniene, dispozitive electronice active, antecedente de crize epileptice necontrolate). În continuare, se determină pragul motor, un parametru esențial pentru ajustarea intensității stimulării. O cură standard presupune 20-30 de ședințe, desfășurate de cinci ori pe săptămână, pe o durată de 4-6 săptămâni. Durata unei ședințe variază între 3 și 20 de minute, în funcție de protocol. Pacientul rămâne conștient, relaxat, fără a resimți durere, iar efectele secundare sunt rare și ușoare.
Numeroase studii au confirmat eficiența metodei. O’Reardon și colaboratorii (2007) au publicat primul studiu multicentric de anvergură care a demonstrat superioritatea stimulării repetate pe cortexul prefrontal stâng față de placebo în depresia rezistentă. Berlim și colaboratorii (2014) au realizat o metaanaliză care a confirmat aceste rezultate, evidențiind și profilul favorabil de tolerabilitate. Blumberger și colaboratorii (2018) au arătat că stimularea tip theta-burst, cu durată redusă, este la fel de eficientă ca protocoalele standard mai lungi.
Carmi și colaboratorii (2019) au demonstrat eficiența stimulării profunde în reducerea simptomelor tulburării obsesiv-compulsive, iar recomandările europene publicate de Lefaucheur și colaboratorii (2020) stabilesc standardele actuale de utilizare clinică a metodei în multiple afecțiuni. De asemenea, Elsner și colaboratorii (2020), într-o analiză Cochrane, au confirmat rolul stimulării magnetice transcraniene în accelerarea recuperării motorii după accident vascular cerebral.
✳️ Concluzii
Stimularea Magnetică Transcraniană este o metodă modernă, eficientă și sigură, cu aplicații dovedite în tratamentul depresiei rezistente și al altor afecțiuni neurologice și psihiatrice. Capacitatea de personalizare, lipsa necesității anesteziei și integrarea facilă în planuri terapeutice complexe o transformă într-o opțiune valoroasă în medicina actuală. Extinderea cercetărilor și standardizarea protocoalelor vor consolida și mai mult rolul acestei tehnologii în practica clinică.
✳️ Referințe bibliografice
🔹Elsner B, et al. Transcranial magnetic stimulation for improving function after stroke. Cochrane Database Syst Rev. 2020O’Reardon JP, et al.
🔹Efficacy and safety of transcranial magnetic stimulation in the acute treatment of major depression. Biol Psychiatry. 2007.
🔹Berlim MT, et al. Repetitive transcranial magnetic stimulation for the treatment of major depression: a systematic review and meta-analysis. Psychiatry Res. 2014.
🔹Blumberger DM, et al. Theta burst stimulation versus high-frequency repetitive transcranial magnetic stimulation in patients with depression. Lancet. 2018.
🔹Carmi L, et al. Deep transcranial magnetic stimulation for obsessive-compulsive disorder: a double-blind, multicenter randomized controlled trial. Am J Psychiatry. 2019.
🔹Lefaucheur JP, et al. Evidence-based guidelines on the therapeutic use of repetitive transcranial magnetic stimulation. Clin Neurophysiol. 2020.
FacebookEmailTwitterCopy LinkWhatsAppPartajare
